Al zecelea an consecutiv pe 27 aprilie, în Republica Moldova este marcată Ziua Drapelului de Stat. Sărbătoarea a fost instituită de Parlament la data de 23 aprilie 2010.
Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâşiei galbene a fost legiferat oficial la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 27 aprilie 1990, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.
Autorul stemei de stat este regretatul Gheorghe Vrabie. El a fost un artist plastic și grafician care a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova — „Cavalerul Ordinului Republicii".
În ceea ce privește semnificațiile culorilor drapelului de stat, potrivit cercetătorilor, avem următoarea explicație. În Moldova feudală, din paleta culorilor heraldice folosite la confecţionarea steagurilor, a dominat, în fond, cromatica tradiţională în diferite variaţii: roşu şi albastru (azuriu) — în mod constant; galben (aur) — periodic. Uneori apăreau şi alte culori, care erau prezente în detalii (stemă, inscripţii). E semnificativ faptul că culorile menţionate mai sus, în următoarea consecutivitate: galben (culoarea aurului), roşu şi albastru, conform tratatului din sec. al XIV-lea al juristului italian Bartolus de Saxoferrato „Despre însemne şi steme" ("Tractatus de insigniis et armis"), sunt considerate cele mai „nobile" în cromatica heraldică.
În heraldica modernă, albastrul este un simbol al fidelităţii şi perseverenţei. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrul azur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieţii paşnice şi libere. Aurul (galben în drapel) semnifică în heraldică soarele, bogăţia, prestigiul, grandoarea.
Roşul — mărire, bravură, îndrăzneală şi generozitate. În Moldova medievală culoarea roşie era tradiţional culoarea proprie suveranului — domnului ţării.
Tradiţional pe steagurile Ţării Moldovei au persistat două însemne: Capul de bour — simbolul Statului Moldovenesc şi Sfântul Gheorghe — Purtătorul de biruinţă al creştinătăţii. Sfântul Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, era considerat (ca şi acum) simbolul heraldic ecleziastic al Moldovei, încă din vremea muşatinilor, iată de ce de atunci şi până în secolul al XIX-lea apărea adesea şi pe standardele Moldovei.